Când am început acest stil de viață prometabolism, mi-am făcut o listă, ca un fel de piramidă, cu chestii pe care-mi doream să le încerc, începând cu alimente, continuând cu suplimente și terminând cu lumină roșie, diminuarea radiațiilor EMF și … trai la altitudine. Lesne de înțeles, să incorporezi coadă de vită în alimentația ta obișnuită e relativ ușor, pe când traiul la altitudine necesită planificare și efort.

Toate deplasările mele de până acum, în scopul de a evita iarna, au fost în zona tropicală din sudul Asiei, incluzând insule din Oceanul Indian. Este o zonă pe care o cunosc, este sigură și relativ ieftină, însă ai puține opțiuni de trai la altitudine. Sunt două locuri în Vietnam, unul în Sri Lanka și altul în Reunion, dar aceste orașe se află la o altitudine de 1600-1800 de metri, ceea ce nu intră în zona în care încep beneficiile majore.

Trebuia să fac o schimbare semnificativă și anume deplasarea pentru prima dată pe continentul american. Acolo poți avea parte de orașe la 2000, 2500, 3500 sau chiar peste 4000 de metri altitudine, păstrând totuși un climat blând, adică temperaturi de 15-20C, fără zăpadă și ore multe de întuneric. Am ales Mexic pentru că este probabil țara cea mai dezvoltată din America Latină, pentru că este prietenoasă, adică oferă 6 luni de viză, gratuit, la intrare și pentru că era una dintre cele trei țări din zonă care nu cer test PCR la intrare (da, nu vreau bețe în nas și rezultate aproximative).

În Mexic nu ai parte de înălțimile din Anzi (Peru, Bolivia, Ecuador), dar poți locui în orașe mari care sunt la o înălțime de 2000-2300 de metri. Cel mai înalt oraș mare este Toluca, la 2660 de metri peste nivelul mării.

Așa că, în octombrie, în plină pandemie, am făcut transferul Sri Lanka – Mexic, cu o escală de o lună în România, timp în care mi-am văzut rudele și prietenii și mi-am făcut aprovizionarea pentru noua expediție. Cum am ajuns în Mexico City, care este la 2250 m altitudine, am simțit beneficiile aerului rarefiat. Era ca și cum o povară mi s-a ridicat de pe umeri. Am fost și în România deseori la înălțime, Vârful Omu din Bucegi e la 2500 m, și de fiecare dată am crezut că mă simt bine de la efortul depus pentru a ajunge acolo, dar se pare că era mai mult.

Dioxidul de carbon are o competiție mai mică din partea oxigenului și este păstrat într-un volum mai mare în țesuturi, având un rol terapeutic, ducând indirect la o mai bună oxigenare a țesuturilor. Am explicat în detaliu mecanismele într-un articol. Într-un studiu rusesc, au observat că un iepure avea numărul de mitocondrii dublate după o perioadă de câteva luni petrecută la altitudine. Beneficiile se păstrează apoi timp de ani de zile, după revenirea la nivelul mării.

Vremea

Deoarece podișul Mexican se află la tropice, dar în același timp la altitudine, vremea este o eternă primăvară. În toiul zilei, când bate soarele, temperatura ajunge la 23-25C, urmând ca noaptea să coboare la 5-10C, în funcție de altitudine. Este poate vremea ideală, în care ai parte de căldură în timpul zilei, însă nu la un nivel insuportabil, ai parte de soare și de vitamina D, dar în același timp, noaptea poți dormi învelit cu o pătură sau câteva pături, în funcție de cum îți merge metabolismul.

Fiind la tropice, au două anotimpuri, uscat și ploios. Iarna noastră este anotimpul lor uscat, așa că, în cele 5 luni cât am stat aici, am văzut doar 3 ploi. În fiecare zi, cerul este albastru și este mult soare, ceea ce e foarte plăcut pentru psihic.

Tot din cauza altitudinii, viața este rară aici. Dacă la nivelul mării aveam parte de muște, țânțari, gândaci, șopârle, varani, furnici și tot felul de alte viețuitoare deranjante, aici rar vezi o muscă, țânțari sunt, dar cam anemici (îi omori din greșeală), furnici rar, iar gândaci încă n-am văzut.

––––

Continuarea articolului pe Patreon cuprinde:

  1. Alimentație
    Ce variante prometabolism sunt în Mexic, care sunt avantajele și care sunt dezavantajele din perspectiva dietei.
  2. Suplimente / Medicamente
    Ce suplimente sau medicamente mi-am luat cu mine, ce am folosit și în ce scopuri.
  3. Lumină roșie
  4. Sigilarea buzelor
  5. Somn bifazic, lumină naturală și E-ink monitor
  6. Mișcare

Patreon este un cerc restrâns de susținători, care-mi patronează experimentele în mod voluntar sau pentru diverse avantaje. Cifra cea mai mică de participare este 1€/lună.