Un handicapat nu este nefericit toată viața, din cauza dezavantajelor inerente. Un milionar nu este satisfăcut toată viața, datorită conturilor din bancă și a libertății pe care i-o oferă banii. Ei pot experimenta bucurii sau dezamăgiri în același fel ca oamenii obișnuiți. Când noi ne gândim la ce înseamnă să ai un handicap sau să câștigi la loto, ne focalizăm doar pe un aspect al problemei. Fără îndoială, un accident fizic grav sau câștigarea unei mari sume de bani sunt evenimente majore, dar durerea și euforia nu persistă. În scurt timp, viața va continua, iar focalizarea noastră va fi îndreptată către alte evenimente, ce ne vor produce alte stări. Procesul se numește iluzia focalizării.
Iluzia focalizării este speculată intens de agenții de marketing. Ei trebuie să ne facă să credem că produsele sau serviciile pe care le vând vor avea un impact major în calitatea vieții. De aceea, este pus accentul pe schimbarea pozitivă majoră pe care produsul o va dezvolta în viața noastră. Atunci când urmărim o reclamă eficientă, focalizarea noastră este orientată doar pe anumite aspecte ale existenței noastre viitoare, ce au legătură cu produsul în cauză. Politicienii speculează într-un mod similar iluzia focalizării. Aduc în atenția publicului anumite probleme, exagerând importanța lor. Lumea este mobilizată la vot, dar după alegeri, schimbările în legislație nu produc un impact major, pentru că focalizarea oamenilor este redirecționată către alte subiecte.
Educația este un factor important determinarea veniturilor populației, dar nu atât de important pe cât am crede. Dacă toată lumea ar avea același nivel de educație, inegalitatea veniturilor ar fi redusă doar cu 10%. Veniturile sunt un factor important pentru nivelul de satisfacție al oamenilor, dar nu atât de important. Dacă toată lumea ar avea același venit, diferența dintre nivelurile de satisfacție ale oamenilor va scădea doar cu 5%.
Atunci când suntem puși să evaluăm nivelul de satisfacție generală al vieții noastre, este crucial contextul în care suntem puși înainte de întrebare. Într-un studiu, o serie de studenți au primit două întrebări: una despre nivelul de satisfacție generală al vieții lor și alta despre nivelul de satisfacție al vieții amoroase. Am putea crede că ordinea întrebărilor nu ar avea de ce să afecteze răspunsurile, însă ordinea a avut o mare importanță. Studenții care au primit întâi întrebarea despre calitatea vieții amoroase, au răspuns la întrebarea despre nivelul de satisfacție generală fiind clar influențați de aspectul vieții amoroase. Studenții care au primit întâi întrebarea despre nivelul general de satisfacție, s-au focalizat pe alte aspecte, generând o evaluare în consecință.
Iată cum contextul în care suntem puși înainte să facem o evaluare sau o alegere este hotărâtor pentru decizia pe care o vom lua. Un agent de marketing iscusit te poate face să crezi că viața ta este oribilă dacă nu-ți achiziționezi un monitor 4k, ultimul model de smartphone, un supliment nutritiv sau un capac roz la WC. Un politician abil te poate face să crezi că o reducere de 50% a taxelor te va face deodată extrem de fericit. Doar că după alegeri observi că surplusul financiar nu se traduce într-o satisfacție personală mai mare.
Oamenii au tendința să se concentreze pe lucruri negative. E o trăsătură moștenită evolutiv. În viața noastră în sălbăticie, focalizarea pe pericole ne-a oferit o mai mare capacitate de supraviețuire. Indivizii care se gândeau mai mult la animale sălbatice periculoase care-i puteau ataca, la dezastre naturale care le puteau pune viața în pericol (vulcani, inundații, secete, incendii) sau la triburi adverse beligerante, aveau mai multe șanse de supraviețuire decât cei indivizii care se gândeau doar la plăcerile vieții. Însă combinarea iluziei focalizării cu concentrarea pe subiecte negative produce suferință, pentru că tindem să dăm prea multă importanță aspectelor nefavorabile ale vieții. Cu cât ne gândim mai mult la un aspect negativ, cu atât el devine mai important și cu atât suferim mai mult.
Din fericire, avem un procedeu prin care ne putem echilibra: meditația. În meditație, focalizarea este orientată către cel mai important aspect al vieții: respirația. În comparație cu respirația, toate celelalte fenomene pălesc în importanță. Atunci când concentrarea este axată pe fiecare inspirație și respirație, iar fiecare gând este lăsat să se îndepărteze, la fel ca un nor, te cuprinde un sentiment de calm și relaxare. Realizezi că îți ești suficient, că totul este în tine și că nimic din exterior nu-ți poate altera starea mentală. Realizezi că satisfacția își are originea în acest sentiment și nu în ceva din exterior.
Atunci când devenim neliniștiți, cu preocupări excesive pentru aspecte înguste, atent selecționate de mintea noastră, sau de manipulatori iscusiți, trebuie să ne oprim, să facem un pas înapoi, să ne urmărim respirația, să ne relaxăm corpul, să lăsăm gândurile să treacă, iar apoi să revenim pentru a constata dacă acele aspecte erau cu adevărat importante, sau erau importante doar pentru că ne focalizam pe ele.
Surse
Focusing Ilusion – Daniel Kahneman
Priming and communication: Social determinants of information use in judgments of life satisfaction
Foto: Ilussion – Aloxey
