După 7 ani de veganism, am fost acuzat că nu l-am aplicat corect, deși probabil sunt puțini vegani în România care s-au documentat atât de mult despre subiect și au publicat atâtea articole. Unul dintre materialele importante pentru mine în acea perioadă este un clip celebru al lui Michael Greger, din 2003. Dr. Greger explică de ce un vegetarian de la naștere și vegan de 40 de ani a făcut atac de cord la 66 de ani. Cum? Un vegan să facă atac de cord, nu se poate așa ceva, cu toată acea reducere a colesterolului și grăsimii saturate din dietă.

Dacă nu doriți să ascultați clipul până la capăt, lucru de înțeles, având în vedere stilul foarte colorat al prezentatorului, vă fac eu un rezumat despre subiecte:

Clipul începe cu Greger lansând bomba: un vegan în vârstă de 66 de ani, vegan de 40 de ani, moare din cauza unui atac de cord. Cel în cauză era Jay Dinshah, fondatorul și purtătorul de cuvânt al Asociației Vegane Americane.

5:30 Greger e șocat că studiile nu arată un avantaj pentru vegani și vegetarieni relativ la cei cu o dietă standard.
6:45 Consumatorii de carne trăiesc la fel de mult ca vegetarienii.
12:50 Un studiu efectuat în Germania arată că vegetarienii trăiesc mai mult decât veganii și consumatorii de carne trăiesc mai mult decât vegetarienii. Riscul fracturilor de șold este de două ori mai mare la vegetarieni, la fel fiind și riscul de a muri din cauza bolilor neurologice.

Care este explicația lui Greger pentru această situației neașteptată:
15:02 Vegetarienii consumă uleiuri bogate în omega6 în loc să fie atenți la omega 3. Din această cauză, au un raport de 20/1 între acești acizi grași, față de 4/1 acceptabil pe dieta standard și 1/1 ancestral.
27:20 Acidul arahidonic duce la inflamație
40:00 Homocisteina este mai ridicată la vegani (19 micromoli/litri față de 12 micromoli/litru la consumatorii de carne), blocând arterele și fiind toxică pentru creier.
44:40 Pentru a rezolva situația, Greger propune creșterea consumului de B6, colină, acid folic și B12.
48:30 În unele cazuri, e necesar un supliment DHA.
59:00 Calciul nu e o problemă pentru vegani dacă au o dietă naturală. Nu e corectă prezumpția că veganii au nevoie de mai puțin calciu decât consumatorii de carne.
1:06:00 Grăsimile trans (margarină), cel mai oribil lucru pe care-l putem consuma, iar aceste grăsimi se găsesc într-un singur loc: la animale.

Remedii propuse de Greger pentru a rezolva situația:
1. Supliment B12 (obligatoriu)
2. Supliment DHA (din alge) sau semințe de in/chia.
3. Supliment Iod
4. Supliment Vitamina D
5. Fier (din verdețuri și fasole) consumat cu alimente bogate în Vitamina C pentru a crește absorbția.
6. Seleniu (nuci braziliene)
7. Verdețuri (cel mai bun lucru pe care-l putem consuma)
8. Fasole (super aliment, proteină, etc)
9. Nuci și semințe (la fel)
10. Apă (8 pahare pe zi)
11. Zinc (verdețuri, nuci, semințe, fasole).

Ok. Eu nu am experimentat doar tot ce propunea Greger în 2003, am încercat totul de pe lista lui plus altele, deși felul în care arată Greger nu e chiar un exemplu de sănătate. Cu toate suplimentele și cu toate încercările, dieta vegană nu a mers pentru mine, iar acum, cu tot respectul pentru Dr. Greger, am câteva comentarii pe seama propunerilor lui, ca urmare a cunoștințelor pe care le-am acumulat scriind prima mea carte:

  1. B12 – Da, B12 este absolut obligatoriu pentru vegani și trebuie verificată periodic situația homocisteinei pentru a verifica dacă suplimentarea își face efectul. Uneori suplimentarea poate să nu funcționeze. B12 e în diverse cazuri necesar și pentru omnivori atunci când digestia și metabolismul sunt compromise.
  2. Există foarte multe studii care arată că omega 6 este toxic pentru organism, dar soluția nu e să suplimentezi cu omega 3 pentru echilibra balanța. De fapt și pentru omega 3 s-au găsit efecte negative, ce abia acum încep să apară în literatura de specialitate. Soluția este să tai complet omega 6 și să nu te intereseze o suplimentare cu omega 3 sau alimente bogate în omega 3. Iată cum v-am scăpat de un supliment extrem de costisitor. Suplimentele omega 3 din pește sunt ieftine, dar cele vegane din alge sunt scumpe.
    Semințele de in sau de chia, pentru omega 3, sunt problematice și pot afecta tiroida.
  3. Iod – sarea iodată e suficientă pentru a compensa lipsa de iod din unele soluri. Suplimentarea cu iod (lugol) poate duce la hipotiroidism.
  4. Suplimentarea cu vitamina D este obligatorie pentru toată lumea, deoarece trăim în zona temperată unde 7-8 luni n-avem cum să producem vitamina D prin expunere la soare, iar unii dintre noi trăiesc mai mult între patru pereți. Anecdotic, ficatul de rumegătoare poate crește nivelul de vitamina D din organism, probabil absorbția vitaminei D fiind îmbunătățită de ceilalți nutrienți din ficat.
  5. Una dintre problemele mele ca vegan era că aveam fierul peste limită. Absorbția de fier nu trebuie nici pe departe accentuată cu alimente bogate în vitamina C, ci dimpotrivă, redusă prin consumul de cafea. Una dintre cauzele îmbătrânirii este acumularea de fier în țesuturi. Fierul în exces e toxic prin modul în care intervine în oxidarea metabolică. Eu nu doar că limitez absorbția fierului prin alimentație, dar mai și donez sânge pentru a scădea depozitele de fier din organism.
  6. Nucile braziliene sunt probabil o variantă bună pentru seleniu, obiecția fiind că au siliciu și că foarte puțină lume poate consuma doar O nucă pentru necesarul de seleniu.
  7. Verdețurile sunt sănătoase, cu condiția să nu conțină oxalați și să fie gătite, pentru a putea consuma o cantitate mai mare. Altfel, se poate consuma lapte, care conține aceeași valoare nutrițională ca verdețurile, sub o formă procesată, mai ușor asimilabilă de către organism.
  8. Varianta de veganism cu leguminoase a fost plăcută la gust, dar mi-a produs cele mai urâte daune în sistemul digestiv. Leguminoasele au o serie de componente nocive și trebuie preparate exemplar pentru a putea fi considerate aliment uman.
  9. Nucile și semințele vin cu probleme similare leguminoasele, ele având în plus grăsimea nesaturată (de obicei omega 6), toxică pentru organism.
  10. Fructele și laptele conțin suficientă apă și ambele sunt apă filtrată, una de către copac, cealaltă de către animal.
  11. Este foarte dificil să atingi necesarul de zinc dintr-o dietă vegană sau vegetariană. Studiile arată că veganii au mai puțin zinc decât omnivorii. Cea mai bună sursă de zinc sunt fructele de mare (în special stridiile), dar ficatul de rumegătoare poate compensa, dacă prima variantă nu este disponibilă. Cum scoicile nu au un sistem nervos central, ar putea fi luate în considerare de vegani. Există și un curent care se numește bivalveganism (vegan + scoici).

Nu-i așa că e ilar cum grăsimile saturate sunt considerate nocive de către vegani, apoi menționând că ele pot fi găsite în special în animale. Păi nu e și omul un animal? Nu are tot grăsime saturată, pe care se bazează pentru combustibil? Dacă porcul și vaca au grăsimi saturate, cum de omul este atacat de grăsimea saturată din țesuturile organismului său? Colesterolul din alimentație este folosit de obicei la combustibil. Organismul își face singur colesterolul de care are nevoie. Așadar, o dietă bogată în colesterol nu înseamnă automat o creștere a colesterolului. Colesterolul crește atunci când metabolismul este afectat.

Acestea sunt comentariile mele despre ideile nutriționale promovate de Greger acum câțiva ani și, pentru că o poză face cât 1000 de cuvinte, iată o comparație între mine, atunci când respectam veganismul cu suplimentare, și mine, pe dieta prometabolică promovată în prima mea carte.

Înainte de rețele de socializare, bloguri, celulare și internet, a fost Emailul. Noutățile curg De La Sine către 966 abonați. Hai în club 🙂