O dietă mai curată înseamnă și un nivel mai mic de pesticide în alimente. Pentru asta, cel mai simplu e să cumperi doar produse certificate bio. Din păcate, nu oricine are resurse financiare suficiente pentru așa ceva. În România, ar costa cel puțin 400 euro/persoană, în cazul unui raw vegan și suma ar fi probabil similară în cazul celor care mănâncă standard. Există însă o variantă de compromis pe care o voi prezenta pe larg în acest articol.
Trebuie să menționez de la bun început că acest pas are sens mai mult în cazul celor care deja și-au curățat dieta până la un anumit punct, adică au renunțat la consumul regulat de alcool, junk food, carne, lactate, ouă și mâncare gătită la foc. Renunțarea la aceste alimente presupune un consum foarte mare de fructe și legume proaspete, iar pentru cultivarea acestora, e nevoie de un cocktail periculos de pesticide pentru o producție competitivă.
Varianta de compromis pentru mai puține pesticide în alimente este achiziționarea produselor bio doar în cazul fructelor și legumelor testate ca având un nivel mare de pesticide. Aceste produse trebuiesc limitate în alimentație, adică nu ar trebui să fie mâncare de bază. În cazul alimentelor testate ca fiind curate, cu un nivel mic de pesticide, ar fi o risipă să achiziționăm variante bio.
Din păcate, la noi în țară nu există informații directe despre nivelul de pesticide din alimente. Pentru asta, o instituție ar trebui să achiziționeze o serie de produse comercializate la noi, să le testeze și să publice o medie a rezultatelor pentru fiecare produs în parte. Din informațiile mele, nu există încă așa ceva, așa că trebuie să ne bazăm pe informațiile din alte țări și să ne construim propria listă de alimente „murdare/curate”, folosindu-ne de inteligență și intuiție.
În presa noastră au circulat din când în când articole despre pesticidele din fructe și legume. Aceste informații au ca sursă Environmental Working Group, o organizație americană care testează anual diverse produse și le ordonează după cantitatea de pesticide. Astfel apare o „listă murdară” (dirty dozen) și „listă curată” (clean 15). Problema cu aceste date e că nu prea se aplică pentru România. În Statele Unite sunt alte surse pentru majoritatea produselor. Însă ele pot fi adăugate la aprecierile finale, tocmai pentru că se poate observa un trend: unele tipuri de fructe și legume au mai multe pesticide decât altele.
Mai există un raport făcut de Israeli Union for Environmental Defense. Acesta ar fi bun pentru produsele importate din Israel în România. Avem destule astfel de alimente pe piața românească.
O variantă mai utilă pentru România este „Essen ohne Pestizide.” E vorba de un raport făcut de Greenpeace în 2012 pentru alimentele din Germania. Firește, foarte multe din produsele importate în Germania se găsesc și la noi. Raportul nu vorbește despre produse din România sau Moldova, dar acoperă o gamă întreagă de produse care se găsesc la noi, din Turcia, Italia, Spania sau țări exotice.
Spre deosebire de rapoartele din SUA sau Israel, care fac doar o ierarhie brută pe tipuri de alimente, materialul Greenpeace este mult mai detaliat. Fructele și legumele sunt catalogate și în funcție de țara de proveniență. De exemplu, bananele din Republica Dominicană sunt curate, în timp ce acelea din Costa Rica, Ecuador, Columbia și Panama sunt foarte murdare. Cantitatea de pesticide poate varia și în cadrul unui singur produs și trebuie făcută o medie. Produsele sunt clasificate prin culori: verde-curat, galben-nivel mediu de pesticide, roșu – nivel mare de pesticide.
Acestea sunt sursele mele, pentru fiecare dintre cele trei studii.
Essen ohne Pestizide
Environmental Working Group – 48 fruits data
Israeli Produce (Important Pesticide Residue Info)
În continuare voi vorbi despre concluziile mele și cum se pot aplica datele celor trei studii pentru România, în ideea unei alimentații mai curate, cu mai puține pesticide. Vă încurajez să citiți și voi studiile, să vă formați propriile concluzii și să le puneți aici în comentarii.
Fructe:
Fructe „Murdare”:
Voi diminua drastic consumul acestora și le voi înlocui cu variante mai curate;
Clementine – Roșu sunt cele din Italia și Spania, în datele Greenpeace. Nu apar în celelalte rapoarte, dar citricele sunt trecute pe locul 3 în Israel la murdare;
Mandarine – roșu cele din Spania;
Portocale – galben în Italia, restul în roșu: Argentina, Grecia, Spania și Africa de Sud!!! În SUA apar abia pe locul 31 la murdare.
Struguri – Greenpeace nu listează niciun sortiment ca verde, toate sunt galben sau roșu. Cei din Chile, Germania, India și Turcia sunt roșu. Strugurii sunt pe locul 3 în SUA și 1 în Israel la murdare;
Mere – Greenpeace listează roșu merele din Austria. În rest toate sunt galben. Merele sunt pe locul 1 în SUA și 3 în Israel la alimente murdare;
Caise – Greenpeace listează roșu cele Grecia, galben toate celelalte și nimic verde. Nu apar în datele SUA și Israel.
Pere – Roșu sau galben la Greenpeace, nimic verde. Cele din Chile, Italia, Africa de Sud și Turcia sunt roșu. Apar pe locul 12, respectiv 19 la murdare în Israel, respectiv SUA;
Căpșuni – toate sunt pe galben la Greenpeace, locul 2 la murdare în SUA;
Grepfrut – galben Mexic și SUA, roșu Israel, Spania, Africa de Sud și Turcia. Apare însă pe locul 7 la curate în SUA.
Lămâi Verzi – roșu cele din Brazilia;
Nectarine – galben în Franța, Italia și Spania; roșu cele din Chile. Locul 8 la murdare în SUA. Ce păcat, erau unele din fructele mele preferate.
Piersici – în galben cele din Franța, Grecia, Spania și Italia; Locul 5 în SUA, locul 14 în Israel pe lista neagră.
Fructul Dragon – roșu cele din Vietnam;
Cireșe – galben în Chile, Germania, Franța, Grecia, Italia, Spania și Turcia; Pe locul 17 în SUA la murdare.
Smochine – galben în Turcia, iar unele din Brazilia (BBS Brasil Exportacao) conțin reziduri toxice periculoase (etefon).
Fructe la care voi fi atent la țara de proveniență
Banane – Greenpeace listează verde bananele din Republica Dominicană și roșu pe cele din Costa Rica, Ecuador, Columbia și Panama. Bananele nu apar în datele din Israel, iar în SUA apar pe 13 la curate;
Mango – verde Pakistan, galben Brazilia și Peru, roșu în Thailanda; Ce dezamăgire să aflu că acelea din Thailanda stau atât de prost.
Prune – verde în Germania și Spania; galben în Chile, Italia, Africa de Sud și Ungaria.
Fructe pe care NU le voi cumpăra în varianta BIO:
Rodii – verde în Spania, galben în Turcia;
Afine – verde cele din Germania;
Kiwi – sunt verde cele din Chile, Grecia și Noua Zeelandă; galben cele din Franța și Italia;
Lychee – verde cele din Madagascar;
Sharon (Persimmon, Kaki) – În verde tot: Israel, Spania și Africa de Sud. Iată și o veste bună. E unul dintre fructele mele preferate, prezent din ce în ce mai mult și în România;
Pepeni – galben în Brazilia, Costa Rica și Spania; Nu apar pe listele negre din Israel și SUA.
Curmale – acestea nu apar în datele Greenpeace sau SUA, dar sunt listate pe locul 6 la curate în Israel. Sunt curios dacă pot găsi o sursă de curmale israeliene în România;
Avocado – locul 2 în Israel și 4 în SUA la curate. Nu apare în datele Greenpeace, dar înclin să cred că e ok și în România.
Fructul pasiunii – în Israel e locul 1 pe lista curată, la Greenpeace cele din Columbia sunt galben;
Fructe ok de consumat ocazional:
Pere Nashi – galben în China;
Pomelo – galben în China;
Lămâi – galben în Spania;
Fructul Stea – galben din Malaezia;
Date controversate
Ananas – Roșu cele din Ghana, galben Costa Rica, în datele Greenpeace. Locul 3 la curate în SUA;
Papaya – Thailanda în galben, Brazilia în roșu; Totuși apar pe locul 7 la curate în SUA.
Aceasta este lista mea de fructe. După cum vedeți, nu e prea încurajator, dar aceste informații ne pot ajuta să avem o dietă mai curată cu un buget redus. Am mai menționat și în alte cazuri. Nivelul de pesticide din fructe și legume nu ar trebui să constituie o descurajare în a le consuma. Oricât ar fi de stropite, ele sunt oricum o variantă mai bună decât dieta standard.
În partea a doua, voi vorbi despre legume. Acolo vom avea mai multe variante curate decât în cazul fructelor.
Foarte util articolul, scuteste pe multi de ore de studiat si cautat informatii. Chiar aveam nevoie de aceste informatii. Sanatate iti urez in continuare si apreciez ceea ce faci!!! 🙂
Mulțumesc mult pentru interes 🙂
Multumim, necesar articol. Te rugam sa impartasesti cu noi si ce variante alegi de substitutie (spuneai ca le vei inlocui cu variante mai sanatoase). ms
da, e vorba de semințe și germeni. O să vorbesc pe larg într-un articol următor.
Eu folosesc ozonatorul de la Tiens pt curatarea l=fructelor si legumelor. Ozonul patrunde pana la 1,5 cm in fruct/leguma si descompune si hormonii si pesticidele.
O alta varianta este folosirea apei cu bicarbonat sau cu otet dar doar curata de impuritati la suprafata.
sunt curios cât e de costisitor să cureți cu ozonatorul. Să folosesc bicarbonat, în special oțet la fiecare spălare, mi se pare deja prea costisitor ca să merite. Se recomanda jumate oțet jumate apă….Păi la cât mănânc eu, aș consuma un litru de oțet în fiecare zi, iar asta doar ca să curăț suprafața de pesticide 🙂
Despre fructele din Romania nu stim nimic? Eu inca mai caut in piata fructe si legume romanesti cu speranta ca sunt mai putin stropite decat cele de import.
speranțe deșarte din păcate 🙂 De ce oare producătorul român, fie el și țăran, ar stropi mai puțin? Asta e un fel de legendă bazată pe câteva idei preconcepute:
1. producătorii români nu au bani de pesticide sau nu sunt documentați în privința lor
2. în România, grădina Domnului, pământul ales, nu e nevoie de așa ceva. Plantele cresc singure, iar dăunătorii sunt ca și inexistenți 🙂
Eu zic că ambele idei sunt false. Dacă nu crești singur plantele, sau dacă nu există un control serios, te poți aștepta la ce-i mai rău.
un tabel ar fi si mai util?
Ma intreb oare cum as putea afla tara de provenienta a fructelor in Hypermarket? Cel putin, la noi am vazut doar Turcia si Spania scris pe pret. Sunt dezamagita in privinta grepfrut-ului, inteleg ca la noi totul e pe rosu la acest fruct……
Eu am văzut cam pe toate fructele din hypermarket că scrie de unde provin. Iar dacă nu scrie, poți întreba 🙂
http://www.greenpeace.org/turkey/Global/turkey/report/2012/03/Greenpeace%20Shopping%20Guide_EN.pdf
nu te poti lua dupa ce scriu astia..