Iată un alt subiect neinteresant pentru mine cât am fost vegan. Neinteresant, pentru că lumea consideră benefic un nivel mic de colesterol în sânge și periculos un nivel ridicat. Neinteresant, pentru că plantele nu conțin colesterol și nu pot ridica nivelul colesterolului. Neinteresant, pentru că la primele și singurele mele analize ca vegan, aveam un colesterol seric total de 116, valorile recomandate fiind între 120 și 200. La ultima analiză înainte să fiu vegan îl aveam de 158. Așa că i-am lăsat pe adepții keto, low carb și paleo să-și facă probleme și să-și interpreteze în fel și chip valorile ridicate de colesterol.

Dar ar fi trebuit să mă intereseze subiectul, chiar dacă eram vegan, pentru că:

  1. Colesterolul este esențial pentru viața animală. Fiecare celulă îl conține și este capabilă să-l sintetizeze. Un om obișnuit de 70 kg produce aproximativ 1000 mg de colesterol zilnic. Ficatul va compensa nevoia de colesterol a celulelor. Dacă există colesterol din alimentație, îl va extrage de acolo, dacă nu, îl va produce singur. Sângele nostru poate conține undeva între 6000 și 15000 mg de colesterol, iar tot corpul conține aproximativ 35000 mg.
  2. Problema nu este nivelul colesterolului în sânge ci oxidarea acestuia, care duce în timp la blocarea arterelor. Iar oxidarea apare din cauza unui stil de viață precar, posibil și la vegani. Jay Dinshah, vegetarian din naștere, apoi vegan, președintele Societății Veganilor Americani a decedat prin atac de cord la vârsta de 66 de ani. Ca vegan, nu ești la adăpost de problemele cu arterele și prin modul de viață, poți crea probleme în transportul colesterolului către celule. Aceste probleme duc în cele din urmă la blocaje.
  3. Un nivel scăzut de colesterol nu este sănătos. Un studiu din 1993 arată că depresia este de 3 ori mai probabilă printre bătrânii cu un nivel scăzut de colesterol. Alte studii similare arată aceeași problemă cu depresia printre bărbați cuprinși între 40 și 70 de ani, sau printre femei. Un studiu al Universității din Minnesota arată că subiecții cu un colesterol mai mic de 160 mg/dl sunt mai predispuși la suicid. Pacienții cu tulburări bipolare au în general un nivel redus de colesterol și grăsime în sânge.

Dar acum, că nu mai sunt vegan și am început să consum carne și ouă, lumea mă întrebă dacă nu mi-e teamă de colesterol. Așa că iată-mă ajuns și la acest subiect.

Până să încep cu detaliile tehnice, am să prezint o relatare mai mult anecdotică. În urmă cu ceva ani, a apărut în presă o știre despre un bătrân de 88 de ani care consuma 25 de ouă pe zi. Asta era alimentația lui. Raportul stipula că făcea asta de ani de zile și în afară de un episod de angină pectorală, sistemul său cardiovascular era în perfectă stare. Nivelul de colesterol de sânge era normal (142 mg/dl). Chiar mai mic decât cel de la care începe depresia. Pacientul chiar fusese diagnosticat cu depresie intermitentă.

11 voluntari au acceptat să testeze dieta cu ouă, pentru a se compara cu bătrânul de 88 de ani. Voluntarii absorbeau în medie 54,6% din colesterolul din alimentație pe dieta standard și doar 46,4% pe dieta cu ouă. Bătrânul de 88 de ani absorbea doar 18% din colesterolul alimentar restul fiind transformat în bilă pentru ajuta digestia. Cercetătorii concluzionează că organismul bătrânului s-a adaptat astfel încât să regularizeze supradoza de colesterol, folosind doar 18% din el, iar restul transformându-l în alte substanțe utile.

Concluziile sunt că:

  1. Colesterolul este indispensabil organismului și corpul va produce zilnic o cantitate de colesterol prezentă în 7-8 ouă.
  2. Cea mai mare parte a colesterolului alimentar este esterificată și absorbit în proporție mică.
  3. Corpul poate regulariza cantitatea de colesterol pe care o trimite în sânge. Dacă deodată vine din alimentație o cantitate uriașă de colesterol, nu o va arunca pe toată în sânge.
  4. Problema nu este o valoare ridicată de colesterol în sânge. O valoare ridicată arată că organismul are nevoie de această cantitate. Problema este dacă pe parcurs, colesterolul este oxidat în artere și crează ateroscleroză.

Continuarea articolului e pe patreon, unde explic pe larg ce înseamnă colesterol LDL („rău”), ce înseamnă colesterol HDL („bun). Cum se efectuează transportul colesterolului către celule și cum pot apărea probleme în procedură. Cât colesterol alimentar ar fi indicat să consumăm și ce practici ar putea să ne creeze probleme în artere, chiar atunci când consumăm zero colesterol alimentar. În final ofer idei pentru ambele situații, în care colesterolul a ieșit prea mare sau prea mic.

Abonamentul la patreon costă doar 1$/lună prin care obții acces la zeci de articole trecute sau viitoare scrise doar pentru patroni. O contribuție mică mi-ar putea oferi mai mult timp pentru a mă documenta și scrie articole despre nutriție.