Unul dintre motivele pentru care am ales Mexicul în ultima mea aventură nomadă a fost posibilitatea de a trăi la altitudine. În zona centrală a federației, se poate trăi la o înălțime de 2100-2400 de metri, altitudine considerată moderată. Nu este atât de sus ca în Anzi sau în Tibet (3000-4000m), dar este o zonă în care pot apărea unele beneficii pentru sănătate.
Într-o primă fază, corpul percepe schimbarea ca pe un stres, încercând să crească frecvența respirației în căutarea oxigenului, dar apoi face schimbări pentru a se adapta pe termen lung, crescând capacitatea sângelui de a transporta oxigen, dublând numărul de mitocondrii și crescând rata metabolismului.
Vremea pe podișul Mexican este probabil cea mai apropiată de cea ideală, temperatura fiind de 23-25C pe timpul zilei, într-o atmosferă relativ uscată, fără ploi în perioada sezonului uscat (noiembrie – aprilie). Soarele te încălzește pe timpul zilei pentru noaptea răcoroasă. Temperatura poate scădea până pe la 5-7C spre dimineață.
Mâncarea a fost în general bună, dar m-am obișnuit că în niciun loc nu poți să le ai pe toate. Lactatele în Mexic sunt sub orice critică, ei neavând o tradiție în acest sens. Fructele și carnea de vită sunt ok, dar carnea de miel o găsești greu și la prețuri foarte mari. Mâncărurile tradiționale potrivite pe un stil de viață prometabolism sunt chicharron (șoric prăjit în untură și transformat într-un fel de chipsuri) și tortilla (din porumb nixtamalizat, fiind o bună sursă de nutrienți, în special B3, și calciu). Programul meu de mișcare s-a limitat la plimbări și exerciții ocazionale cu greutatea corpului.
După 6 luni petrecute la înălțime, am făcut analize de sânge pentru a măsura în mod obiectiv schimbările. Am folosit aceiași parametri pe care îi recomand în cartea 8 Principii, date pe care le pot compara cu cele anterioare. Cele mai multe cifre sunt pozitive. Hematocritele și hemoglobina sunt atât de sus încât aș putea să fiu suspect de doping cu eritropoetină într-o competiție de anduranță. Inflamația în corp este la cote foarte scăzute (deși am consumat lactate și nu unele de calitate). Ficatul funcționează excelent, iar vitamina D a rămas la un nivel ridicat.
Rezultatele și interpretarea lor sunt prezentate pe patreon pentru oamenii care mă susțin.
