Să zicem că ai nevoie de un asistent (om sau aplicație) care să-ți spună exact în fiecare zi ce să mănânci în funcție de dieta umană standard, universal acceptată, dar și în funcție de:
- vârstă
- sex
- nivelul de activitate fizică din ultima perioadă
- nivelul de stres
- antecedente personale medicale
- preferințe culinare
- disponibilitatea ingredientelor în zonă și anotimp
Dieta ar trebui să garanteze o performanță optimă în fiecare zi, o greutate adecvată, evitarea bolilor, o longevitate maximă posibilă și lipsa efectelor adverse.
Asistentul sau aplicația ar trebui să fie tot timpul cu tine în magazin, când trebuie să faci o alegere. Iar atunci când ești stresat sau obosit, ar trebui să-ți interzică să faci o alegere proastă, pentru că atunci ești cel mai dispus să faci alegeri alimentare greșite.
Oricât vei căuta, nu vei găsi în prezent un asemenea asistent, pentru că omenirea încă nu a rezolvat problema nutriției optime. Oamenii de știință nu au descoperit încă un tip de alimentație pentru a satisface toate condițiile mai sus menționate. Nu se cunosc decât o mică parte din parametri organismului uman și e nevoie de multă putere de procesare pentru a înțelege felul în care acești parametri sunt afectați de hrană în fiecare moment.
Pentru că problema nutriției nu a fost rezolvată, orice om hotărât să se documenteze despre cum să mănânce mai sănătos va găsi o grămadă de păreri divergente despre ce înseamnă o dietă optimă. Clasificarea tipurilor de diete se întinde de la extreme precum carnivorismul (consum exclusiv de carne), veganism (eliminarea completă a alimentelor de origine animală), de la crudivor/raw (consumul alimentelor în stare naturală fără a fi procesate) până la soylent (consumul exclusiv a unei pudre formate din ingrediente menite să acopere tot necesarul zilnic).
Am scris acum câțiva ani un articol despre inexistența nutriționiștilor așa cum îi definesc eu. Nici acel articol, nici acesta nu se dorește a fi un afront la adresa celor ce poartă titulatura de nutriționist. Acei medici specialiști studiază în special metodele de tratare a bolnavilor cu o dietă extrem de precară. Vreau doar să arăt că știința este încă departe de a da verdicte clare în privința nutriției.
În prezentul articol, voi explora câteva răspunsuri la următoarele întrebări:
- ce trebuie să rezolve nutriția?
- când va apărea primul nutriționist?
- ce putem face până atunci?
Câteva cifre despre organismul uman
În corpul uman există între 10 și 100 de miliarde de celule. Nimeni nu le-a numărat cu exactitate. Toate aceste celule trebuie hrănite, iar cea mai mare parte a nutrienților trebuie să vină din exterior, din alimente. Până să ajungă la celule, hrana trebuie să treacă prin diverse stadii.
Digestie mecanică – alimentele sunt fragmentate în forme mai simple fără a le altera compoziția chimică;
Digestie chimică – moleculele mari din alimente (proteine, lipide, amidon) trebuie reduse la subunități suficient de mici pentru a fi absorbite.
Absorbție – se produce în special în intestinul subțire, moment în care moleculele trec prin peretele intestinului în sânge.
Transport – nutrienții sunt transportați prin sânge către celule de diverși agenți.
Nutrienții pot fi oxidați, transformați în energie sau stocați. În toate aceste stadii prin care nutrienții ajung la celule, eficiența poate varia drastic în funcție de anumite condiții. Nu sunt cunoscute exact mecanismele prin care eficiența poate fi alterată. Nu știe nimeni exact cât anume dintr-un anumit macronutrient sau micronutrient ingerat ajunge la destinație.
Fiecare celulă este o industrie separată în parte. În interiorul ei se desfășoară sute de reacții chimice în fiecare secundă. ADNul unei celule are 1,8 metri în lungime. Dacă e să punem cap la cap ADNul din toate celulele unui individ, putem obține de 400 de ori distanța dintre Pământ și Soare. ADNul dintr-o celulă conține 3GB de date. Fiecare persoană care a trăit vreodată pe Pământ are un ADN unic (exceptând gemenii identici).
Toate reacțiile din interiorul unei celule sunt efectuate de enzime. Dacă e să privim foarte simplist lucrurile, o celulă este un sac de reacții chimice efectuate de enzime. Enzimele sunt proteine construite din aminoacizi. Când o enzimă e creată, aceasta poate înlănțui între 100 și 1000 de aminoacizi. Lanțul se pliază apoi într-o formă unică. În acea formă enzima acționează ca un catalizator pentru reacții chimice specifice.
Fiecare enzimă este o entitate aparte capabilă să inițieze sau nu o reacție.
Iată doar câteva cifre despre organismul uman, așa cum este cunoscut în prezent, dar în fiecare lună se descoperă noutăți.
Rezolvarea nutriției
Pentru că oamenii nu au încă o capacitate tehnică de a înțelege exact și specific cum funcționează metabolismul, nutriționiștii folosesc de cele mai multe ori structura poveștilor pentru a-l explica. „Corpul e inteligent”, „corpul știe mai bine ce trebuie să facă”, „corpul alege singur ce absoarbe și ce nu”, „corpul alege dacă să stocheze sau nu un anumit nutrient”.
De fapt, corpul este o uzină bio-chimică extrem de complexă. Nu există o inteligență superioară care alege anumite procese. În interiorul corpului se desfășoară reacții chimice care pot fi predictibile odată ce toate datele sunt cunoscute.
Să zicem că avem înșiruire de operații aritmetice:
(2+4+89) * 2 +237-3+123+(32232 : 34) +434 = ?
Având toate datele, oricine va putea să afle rezultatul (dacă știe să calculeze rezultatul operațiilor aritmetice), dar dacă în schimb avem:
(2+X+89) * 2 + Y -3+123+(32232 : Z) + 434 = ?
nu putem ști rezultatul pentru că nu știm cine sunt x, y și z.
Astfel, rezultatul operației cu necunoscute va varia, în funcție de cum x, y și z se schimbă, fără să știm cum s-au schimbat. Avem nevoie de încă două operații pentru a afla exact cine sunt x, y, z. Ar fi ridicol să spunem apoi că „operația e inteligentă și știe ea mai bine ce rezultat trebuie să returneze”, în loc să spunem că nu știm de ce a apărut un anumit rezultat, pentru că nu cunoaștem toate necunoscutele.
Actualmente, nu cunoaștem toate reacțiile din organismul uman, din această cauză nu avem nici rezultatele ce pot apărea în urma diferitelor reacții chimice rezultate după ingerarea anumitor tipuri de alimente.
După ce le vom cunoaște pe toate, va trebui să avem și interfața, algoritmii și puterea de calcul necesară pentru a calcula rezultatul unor anumite procese chimice.
Odată ce vom cunoaște toate procesele bio-chimice desfășurate în interiorul organismului și o capacitate adecvată de procesare, vom putea spune cu exactitate ce rezultat produc anumite diete pe termen lung, pentru că vom putea să izolăm experimentele în cadru virtual.
Având în vedere complexitatea organismului, nu cred că oamenii vor avea capacitatea să cunoască în totalitate modul de funcționare al organismului, la nivelul la care ar putea să prezică rezultate exacte ale abordării pe termen lung a unui tip de alimentație. O asemenea sarcină va cădea pe umerii inteligenței artificiale (AI).
În partea a II-a voi face o scurtă istorie a științei nutriției.
Confirmări/Notificări